Tratare Tulburări Ale Sistemului Circulator (Limfatic)
Sângele și sistemul limfatic reprezintă cele două mari sisteme circulatorii ale corpului uman. Există asemănări și deosebiri între cele două sisteme.
Sănătate prin masaj
Sistemul circulator este alcătuit dintr-o vastă rețea de vase de sânge și beneficiază de un organ vital – inima, care lucrează non-stop pentru a realiza circulația sângelui în tot corpul. Și sistemul limfatic posedă o rețea de vase, dar prin acestea curge limfa, care nu beneficiază de un organ central care să funcționeze ca o pompă. Vasele limfatice sunt unidirecționale, limfa circulând dinspre țesuturi către interiorul organismului.
Circulația lichidului limfatic depinde de mișcare. Sistemul limfatic și sistemul circulator lucrează împreună: sângele aduce nutrienți și oxigen către celule, iar limfa preia deșeurile, toxinele și alte componente nocive pentru a fi filtrate și neutralizate de sistemul imunitar.
Rolul sistemului limfatic
Sistemul limfatic este o componentă esențială a sistemului imunitar, care protejează organismul de numeroase boli: de la cele infecțioase până la cele cronice degenerative sau cele cauzate de inflamație. Sistemul limfatic este cunoscut de asemenea și ca sistemul de drenaj al organismului, alcătuit dintr-o rețea de vase de sânge și ganglioni limfatici, care transportă fluide din țesuturi în interiorul corpului. Sistemul limfatic joacă un rol important în protejarea organismului împotriva amenințărilor de boală, cum ar fi infecțiile și celulele canceroase, și în același timp contribuie la menținerea echilibrului hemodinamic al corpului.
Sistemul limfatic este alcătuit din:
- vase limfatice, mai mici decât vasele de sânge, transportă limfa, un lichid incolor, care mediază schimbul de substanțe dintre sânge și țesuturi. Limfa conține leucocite, în special limfocite (celule imunitare), deșeuri, resturi de celule, bacterii, proteine, săruri;
- ganglioni limfatici sau noduli limfatici, alcătuiți din țesut limfatic, având rol de drenare a limfei ce trece prin ganglioni pe traseul ei în sânge; totodată, ganglionii permit multiplicarea limfocitelor T și B ajunse la maturitate, după formarea lor în timus și măduva osoasă.
- amigdale, glande alcătuite din țesut limfoid, situate la nivelul gâtului, care împreună cu vegetațiile adenoide de la nivelul cavității nazale alcătuiesc așa-numitul inel de apărare imunitară Waldeyer, care filtrează virusurile, bacteriile înainte de a ajunge în sistemul digestiv și respirator;
- splina și timusul, organe limfoide ale sistemului imunitar, locuri de producție ale limfocitelor.
În fiecare zi intrăm în contact cu diferite tipuri de microbi, bacterii și toxine. Toate acestea ajung în lichidul limfatic și în ganglioni. Aici, în ganglioni, sistemul imunitar atacă „inamicii” și face tot posibilul să îi distrugă cu ajutorul globulelor albe din sânge.
Un alt rol important al sistemului limfatic este păstrarea fluidelor corporale în echilibru. În cazul în care sistemul limfatic funcționează în mod corespunzător, nu ar trebui să experimentăm neplăcuta senzație de retenție a apei. Atât vasele de sânge, cât și vasele limfatice pot resorbi apa din țesuturi astfel încât aceasta să fie drenată. Apa suplimentară trebuie eliminată din organism. În cazul în care apare o problemă la nivelul drenajului limfatic, țesuturile se umflă, pielea căpătând acel aspect pufos caracteristic retenției de apă. În cazul unor blocaje pe traseul limfatic, există riscul să se acumuleze lichid în țesuturi. Acest tip de inflamație se numește limfedem.
Cel mai cunoscut exemplu este limfedemul apărut în urma unei intervenții de extirpare a sânului, ca metodă de tratament al cancerului mamar. Ganglionii limfatici de la nivelul axilei pot și ei extirpați, circulația fiind blocată, ceea ce determină stagnarea limfei în braț. Astfel apare limfedemul.
Umflarea ganglionilor limfatici – mulți dintre noi au observat, la un moment dat, atunci când au avut anumite infecții, în special cele localizate la nivelul gâtului sau în sfera organelor genitale, umflarea ganglionilor din zonele respective. Infecțiile în gât (faringo-amigdalite), infecțiile genitale, infecțiile urinare sunt cele mai frecvente cauze ale umflării ganglionilor. Ganglionii limfatici sunt răspândiți în tot corpul, dar cei mai proeminenți sunt cei din zona gâtului, zona inghinală, axile, piept și abdomen. În cazul în care creșterea în volum este de origine infecțioasă, ganglionii afectați sunt moi și sensibili. Această situație nu reprezintă un motiv de îngrijorare, mai ales dacă umflătura dispare după vindecarea infecției.
Simptome și boli care afectează sistemul limfatic
Când sistemul limfatic este agresat de factori externi sau când funcționează deficitar din cauza sedentarismului, pot apărea simptome care includ:
- oboseală cronică
- umflarea ganglionilor limfatici
- dureri musculare și crampe
- inflamații articulare
- răceli și alte infecții frecvente
- fibromialgie
- artrită
- apariția unei tumori
Bolile care au impact direct asupra sistemului limfatic sunt:
- Amigdalita – infecțiile recurente ale amigdalelor pot duce la complicații la distanță (reumatism, pericardită); în astfel de cazuri, amigdalele trebuie îndepărtate.
- Edemul – retenția de apă cauzată de blocarea fluidelor în interiorul țesuturilor.
- Adenopatie limfatică – ganglionii limfatici se umflă sau se măresc din cauza unei infecții și poate provoca dureri.
- Limfomul – o formă de cancer care se dezvoltă în ganglionii limfatici, când limfocitele sunt supuse unor modificări și apoi se multiplică și formează tumori, care se pot răspândi în diverse părți ale corpului.
- Boala Hodgkin – cancerul sistemului limfatic.
- Splenomegalie – splină mărită din cauza unei infecții virale; este o situație periculoasă mai ales pentru persoanele care practică un sport, fiindcă orice impact poate duce la ruptura splinei.
Sistemul limfatic și dezvoltarea cancerului
Sistemul limfatic joacă un rol crucial în protejarea organismului de cancer. Atunci când celulele canceroase se desprind din tumoră, ele pot fi prinse în interiorul unui ganglion limfatic din apropiere, acesta crescând în volum. Ca atare, umflarea ganglionilor limfatici poate fi un semn al cancerului, cu toate că de cele mai multe ori nu este cazul. În schimb, când un pacient este diagnosticat cu cancer, întotdeauna medicii vor verifica ganglionii limfatici pentru a investiga gradul de extindere a acestuia.
O funcție foarte importantă a sistemului imunitar este producția de limfocite. Unele dintre ele produc anticorpi, proteine care distrug germenii și opresc infecțiile sau celulele anormale să se răspândească. În unele cazuri, acest proces nu este destul de eficient în combaterea radicalilor liberi și în oprirea cancerului.
Cancerul poate debuta în ganglionii limfatici, numindu-se limfom, sau poate ajunge acolo din altă parte. Celulele canceroase pot migra în corp prin intermediul sângelui sau al limfei. Dacă ajung la alte organe, ele continuă să se înmulțească. În general, organismul ține sub control acest proces și este capabil de a distruge cantități mici de celule mutante înainte ca acestea să înceapă să se înmulțească. Însă dacă scapă de sub control chiar și o cantitate infimă de celulele mutante, acestea își croiesc drum spre alte părți ale organismului formând noi tumori (metastaze). Acest fenomen poate deveni vizibil și dureros când ganglionii limfatici reacționează și se inflamează.
Măsuri care trebuie puse in practica:
1. Îmbunătățirea circulației, o prioritate
Sistemul circulator este corelat cu sistemul limfatic. În timp ce sângele aduce nutrienți, apă și oxigen către celule, limfa preia reziduurile toxice, agenții infecțioși și eventual celule deteriorate pentru a le elimina din organism. Un sistem limfatic sănătos participă la menținerea sănătății mușchilor, articulațiilor și altor țesuturi și organe. Limfa circulă prin vasele limfatice, ajunge în ganglioni, unde se realizează filtrarea și în final într-un vas limfatic mare numit canal toracic. Odată curățat, lichidul limfatic trece din nou în sânge și ciclul se repetă continuu. Iată de ce circulația fluidelor în organism trebuie să se realizeze la parametri optimi. În caz contrar, apar inflamații, acumulări de toxine în țesuturi, dureri, oboseală.
2. Mișcare, în fiecare zi
Ce poate fi mai bun pentru a stimula circulația decât mișcarea?! Cu cât stai mai mult pe scaun, cu atât lichidul limfatic stagnează mai mult în țesuturi. Să nu uităm că sistemul limfatic nu beneficiază de o pompă, așa cum lucrează inima pentru circulația sangvină. Activitatea fizică este cea care pune în mișcare sistemul limfatic. Orice fel de exercițiu fizic este binevenit, simplul mers pe jos este foarte bun pentru sistemul limfatic. Tot la categoria mișcare vom include și masajul, un excelent mijloc de drenaj limfatic.
3. Alimente care combat inflamația
Cu cât dieta ta este mai naturală și mai echilibrată, cu atât sistemul tău limfatic lucrează mai bine. În schimb, alimentele procesate, încărcate cu grăsimi, zahăr, sare, aditivi nu fac decât să streseze aparatul digestiv, sistemul circulator și sistemul imunitar. Iată o listă cu alimente bogate în nutrienți și antioxidanți, ce au puterea de acționa ca adevărate antiinflamatoare naturale:
- legume cu frunze verzi (spanac, varza Kale, ruccola, valeriană, ștevie, urzici);
- legume crucifere (broccoli, conopidă, varză, gulii);
- ceapă, usturoi;
- fructe de pădure;
- somon și alți pești de apă rece (surse naturale de acizi omega 3);
- nuci;
- semințe (in, chia, dovleac);
- ulei extravirgin de măsline, de cocos;
- ierburi aromatice (pătrunjel, oregano, mentă etc.) și condimente (turmeric, ghimbir).